Cum să citești și să interpretezi semnele destinului
Prin observarea atentă a mediului înconjurător și a vieții de zi cu zi, oamenii au încercat să interpreteze cât mai bine semnele destinului, „citite" în fel și chip, accesând cheile secrete ale unor „alfabete" misterioase.
Magii urmăreau cu mare atenție curgerea norilor și formele lor în preajma unui eveniment deosebit și făceau diverse preziceri, deoarece norii erau considerați a fi mesaje destul de explicite ale zeilor.
Brontomanția se referea la interpretarea tunetelor, iar ceraunomanția la interpretarea fulgerelor. Aceste fenomene meteorologice erau considerate comunicări directe de la zei.
Zborul păsărilor a fost întotdeauna o sursă anume de divinație. Formele pe care le luau stolurile pe cer erau interpretate drept mesaje divine cu semnificații precise.
Capnomanția se baza pe interpretarea formelor fumului, iar ceneromanția pe cele ale cenușii din vatră. Direcția și densitatea fumului aveau semnificații specifice pentru ghicitori.
Chiromanția interpretează nu doar liniile din palmă, ci și forma mâinii, textura pielii și mărimea degetelor. Fiecare linie are o semnificație specifică legată de viață, dragoste sau carieră.
Podomanția cerea interpretarea semnelor lăsate de tălpi, iar ichnomanția se baza pe formele și urmele lăsate de picioare în nisip sau pământ moale.
Culoarea ochilor, forma pleoapelor și modul de privire erau interpretate ca semne ale personalității și destinului. Fiecare nuanță avea o semnificație particulară.
Moleosofia necesita interpretarea alunițelor de pe corp. Poziția, mărimea și forma alunițelor erau considerate hărți ale destinului trasate de forțe superioare.
Axinomanția interpreta felul cum se balansează o secure așezată pe o piatră, iar belomanția folosea săgețile pentru aflarea viitorului. Direcția și poziția finală aveau semnificații precise.
Coscinomanția cerea folosirea unui ciur și a unei foarfeci. Modul în care se mișcau sau se opreau aceste obiecte oferea răspunsuri la întrebări despre viitor sau despre identitatea unor persoane.
Mecaeromanția consta din trasarea unor cercuri în jurul literelor alfabetului, urmată de învârtirea unui pumnal în mijlocul literelor. Litera în dreptul căreia se oprea vârful formă mesaje oculte.
Leconomanția necesita observarea formei luate de uleiul turnat în apă. Modelele create de picăturile de ulei pe suprafața apei erau interpretate ca mesaje divine sau răspunsuri la întrebări.
Pythia i-ar fi prezis lui Cresus: "Dacă treci granița, un mare imperiu va cădea". Cresus a fost apoi înfrânt. Ulterior, Pythia a spus: "Trebuia să întrebi care imperiu va cădea". Acest exemplu ilustrează cum semnele divine necesitau interpretare atentă.
Iosif, aflat în captivitate în Egipt, a interpretat visul faraonului Putifar (șapte vaci slabe, șapte vaci grase), decodându-l ca anunțând "șapte ani rodnici, urmați de șapte ani de foamete". Faraonul a ținut cont de interpretarea semnelor și a salvat poporul.
De la daci încoace poate fi urmărită perpetuarea credinței legate de puterile magice ale călătorilor prin nori. Solomonarii erau magicienii care controlau norii și ploaia, interpretând semnele meteorologice pentru comunitate.
Cartea „Ghicitul" îți oferă cheia pentru a descoperi și interpreta semnele din natură, corp și obiecte, așa cum au făcut-o marii inițiați de-a lungul istoriei.
Comandă cartea ACUM - 51,94 LEIDescoperă tainele interpretării semnelor divine din întreaga lume